Acest site foloseşte cookies. Navigând în continuare vă exprimaţi acordul asupra folosirii cookie-urilor.  OK
. .

The page is printed

Tranzit Magazine: Analiză

DB Schenker mizează pe forța rețelei și pe optimizarea costurilor

DB Schenker în România s-a concentrat în 2016-2017 asupra optimizării organizării reţelei naţionale şi integrării activităţii de transport în regim de grupaj în sistemul dezvoltat de grup la nivel european, precum şi asupra eficientizării costurilor de operare

Printre liniile de business care au mers foarte bine pentru DB Schenker în 2016 se numără activitatea de comisionar vamal, serviciul de grupaje, transportul feroviar, dar şi cel maritim şi aerian şi serviciile logistice, pentru care investiţii importante sunt preconizate în anii care urmează. Cifra de afaceri realizată anul trecut a fost stabilă faţă de 2015 - 107 milioane de euro, faţă de 104 în 2015 - şi inclusiv profitul operaţional s-a menţinut în parametri. Profitul net pentru compania înregistrată în România indică o scădere de circa un milion de euro, care are provenienţă non-operaţională, fiind vorba de vânzarea şi reevaluarea câtorva proprietăţi în decursul anului trecut. În ceea ce priveşte investiţiile, în 2016 focusul a fost pe retehnologizarea bazei din portul Constanţa.
perarea mai multor linii de business are avantajul menţinerii echilibrului operaţional, astfel că, deşi un segment de activitate poate merge mai slab într-un an, acesta este compensat de creşterile obţinute în alte domenii.
DB Schenker în România este un specialist recunoscut mai ales în ceea ce priveşte transportul terestru (rutier şi feroviar), care reprezintă peste 50% din cifra de afaceri realizată de companie, dar şi la aerian şi maritim înregistrează volume importante, acest domeniu reprezentând circa 25% din cifra de afaceri anuală.
Segmentul Contract Logistics urmează să fie puternic consolidat şi cu investiţii importante în anul care vine, pentru a contribui cu peste 10% la cifra de afaceri, şi asta în condiţiile în care o contribuţie importantă o au formalităţile vamale. La cele nu mai puţin de 160.000 de declaraţii vamale încheiate în 2016, DB Schenker a adăugat câteva proiecte importante de consultanţă vamală, care au prins avânt. Cifra de afaceri pe acest segment a fost în creştere faţă de anul precedent, datorită atât reţelei naţionale extinse, de 60 de puncte vamale în toată ţara, cât şi nivelului de garanţie pe care DB Schenker îl are agreat cu sistemul vamal românesc, întrucât se oferă cea mai mare garanţie de pe piaţă. Iar acest lucru permite accesul la anumite conturi/tranzacţii importante, a explicat Adrian Crizbăşianu, director operaţiuni şi membru în consiliul de administraţie al DB Schenker în România.

Grupajele, integrate în sistemul DB Schenker european
Pe segmentul de transport rutier, o creştere mare a fost înregistrată la grupaje, în special la cele internaţionale, iar tendinţa continuă şi în acest an. La începutul lui 2016 a avut loc restructurarea sistemului de grupaje la nivel european al DB Schenker, prin crearea unui hub regional în Budapesta, cu scopul obţinerii unor timpi de tranzit constanţi şi rapizi, care, împreună cu tariful constant, să se materializeze într-un serviciu premium. Rezultatele implementării acestui sistem nu au întârziat să apară, întrucât a crescut numărul de transporturi atât pentru clienţii „controlaţi“ local, cât şi pentru cei din reţea, iar pe anumite relaţii preţul de transport a fost optimizat în beneficiul clientului.
„Particular, pentru filiala din România a DB Schenker, schimbarea modului de lucru este avantajoasă, pentru că nu se împart doar serviciile efectuate, ci şi riscurile.
Volumele nu au crescut doar pe tur, ci şi pe retur, unde aproximativ 25% din transport este organizat de echipa locală, în timp ce restul vine prin intermediul reţelei.
Cele mai multe relaţii au redevenit competitive atât ca tarif, cât şi ca timp de tranzit“, a precizat Adrian Crizbăşianu.
În paralel cu transporturile tip grupaj se menţin şi transporturile LTL (combinaţii de partide de marfă), care au un regim de funcţionare diferit, pentru că nu trec prin hub. Acestea reprezintă o variantă intermediară între grupaje şi camioane complete, iar DB Schenker le efectuează cu echipele cu care lucrează la transportul de marfă cu camioane complete, pentru că sunt mai flexibile.
Încă din 2015 a fost organizat un sistem LTL naţional, care centralizează şi gestionează comenzile primite din toată ţara, iar beneficiile implementării acestuia s-au văzut mai ales anul trecut, atât la cifra de afaceri, cât şi la profit. Acelaşi mod de lucru se foloseşte
şi pe rutele internaţionale.

Intermodalul are nevoie de investiţii în infrastructură
Transportul intermodal a crescut destul de mult în ultimul timp, întrucât este mai ieftin, cu condiţia ca volumele să fie suficient de mari ca să justifice acest mod de transport. „Asistăm acum la o migrare a intermodalului folosit în Europa Centrală şi de Vest către est. Transportul rutier este cel mai uşor de dezvoltat şi tocmai de aceea a luat primul amploare în est. Pe măsură ce operatorii s-au dezvoltat, au început să se uite şi la variantele alternative, unde pun în balanţă preţul, stabilitatea serviciului şi capacitatea de transport. Strict în cazul României este păcat că nu s-a făcut o legătură optimă între Bucureşti şi Curtici, pentru că acum fluxul de transport feroviar de marfă vine din două direcţii diferite şi se opreşte la graniţa de vest, la Curtici, respectiv de sud, în Bucureşti/Ploieşti. Iar tranzitul dintre cele două puncte se face pe rutier. DB Cargo e prezent cu tot ce înseamnă trafic intermodal Constanţa-Bucureşti, în mare parte şi pentru Ploieşti, iar serviciul a fost dezvoltat, în prezent asigurându-se şi transport de containere şi cutii mobile. Dacă se va investi în dezvoltarea feroviarului - iar aici statul trebuie să se implice pe partea de infrastructură - aglomerarea din Curtici se va mai reduce, pentru că acum se descarcă acolo multă marfă care are, în fapt, altă destinaţie.“
DB Schenker în România a înregistrat o creştere majoră a operaţiunilor sale feroviare, asta şi datorită creşterii rolului militar al României în NATO. Dar componenta de transport intermodal este solicitată de mulţi clienţi şi cu scopul declarativ al reducerii amprentei de carbon şi poluării. Totuşi, în momentul în care se discută concret de tarife, puţini sunt cei care acceptă o creştere de preţ doar pentru a fi mai ecologici. Acest lucru este valabil şi în ceea ce-i priveşte pe dezvoltatorii de proprietăţi, care nu sunt dispuşi să includă prea multe dotări în standard pentru a creşte valoarea „eco“ a locaţiei, deoarece foarte puţini ar plăti în plus pentru asta. Spre exemplu, chiar dacă în multe situaţii s-a îmbunătăţit coeficientul de izolare termică a depozitelor, panourile fotovoltaice pe acoperişuri sunt încă o raritate. Se pot monta, la cerere, dar investiţia este acoperită de client.
Tot în spiritul reducerii poluării, DB Schenker Franţa a introdus în operare o flotă de camionete de distribuţie electrice. Interes pentru vehiculele cu propulsie alternativă există, însă pentru a investi în asemenea soluţii trebuie satisfăcute şi alte cerinţe ce ţin de infrastructură, volume şi amortizarea investiţiei. În România s-au făcut teste cu maşini pe gaz natural comprimat, însă nu s-a luat o decizie de achiziţie deocamdată. În schimb, anul trecut s-a decis la nivel de grup înlocuirea flotei de cutii mobile pe toate liniile de grupaj. Acum s-au ales nişte versiuni constructive cu dimensiuni utile mai mari şi cu două niveluri, pentru a optimiza spaţiul de încărcare. Este vorba de 7.000-8.000 de unităţi produse de Brügen, parte a grupului Bernard Krone.

DB Schenker se mută în 2018 într-un depozit nou în Bucureşti
Serviciile logistice au crescut în 2016, ceea ce se vede şi din cifra de afaceri, care s-a majorat pe această componentă cu 10%. Amprenta la sol nu s-a mărit însă, volumul spaţiilor de depozitare operate în toată ţara fiind de aproximativ 40.000 m2, din care
20.000 m2 sunt în Bucureşti, 10.000 m2 în Arad, iar restul, fracţionat, în teritoriu.
În 2016 s-a reorganizat depozitul din Arad, procesul continuând şi în acest an (au fost contracte care au ajuns la termen şi s- au renegociat, cu modificarea suprafeţelor aferente).
Foarte important, s-a reuşit optimizarea utilizării depozitului din Bucureşti şi a fost deschis, la sfârşitul lui 2016, un depozit în Jucu (Cluj), cu posibilităţi de extindere anul viitor.
Pentru 2018 este planificată şi relocarea depozitului din Bucureşti într-un terminal nou, foarte bine conectat din punct de vedere logistic, dar şi rutier, pentru dezvoltarea optimă a componentei cross-docking.
Oricum, deja este nevoie de mai mult spaţiu, iar locaţia actuală nu oferă opţiuni de extindere.
Componenta de „contract logistics” reprezintă 10- 12% din totalul cifrei de afaceri. „Piaţa este în creştere accelerată, dovadă a investiţiilor care se fac în continuare în spaţii de depozitare, însă extinderea trebuie făcută cu responsabilitate, pentru că altfel poate genera cheltuieli inutile, care vor influenţa direct profitabilitatea. Noi nu avem ca obiectiv principal dezvoltarea pe segmentul Retail FMCG, motiv pentru care nu avem nevoie de spaţii extinse dedicate pentru anumiţi clienţi”, a explicat Crizbăşianu.
Pentru servicii logistice DB Schenker are în special clienţi din domeniul auto, dar şi din sectorul industrial, produse electronice etc., „domenii care necesită integrare de servicii mai mult decât simplă paletizare de marfă“. Pentru anul viitor estimările sunt optimiste pentru dezvoltarea industriei auto, mai ales că Ford a anunţat introducerea în producţie a unui nou model. În aceste condiţii, producţia totală ar putea creşte la circa 200.000 de unităţi pe an, iar de aici s-ar dezvolta foarte mult logistica aferentă, atât pentru partea de pre-producţie, cât şi post-producţie.

Operaţiunile portuare, în creştere accelerată
Tot pentru anul viitor sunt în derulare mai multe proiecte care ţin de operarea în portul Constanţa.
„Creşterea pe acest segment a fost constantă şi este îmbucurător faptul că s-a atins deja nivelul maximal din 2007. Este o diferenţă de compoziţie, volumul foarte mare fiind acum la cereale, motiv pentru care s-a investit mult în silozuri în zona portuară. Raportul nivel de trafic/capacitate de depozitare dezvoltată nu mai este chiar optim, iar o parte dintre silozuri nu sunt utilizate la capacitatea maximă. Pe de altă parte, este o presiune mare pe infrastructura portuară, atât rutieră, cât şi feroviară, pentru că se produc blocaje cu regularitate în plin sezon. Toate staţionările ajung în preţul per tonă, anulându-se avantajul competitiv dat de distanţa mai mică de transport“, a declarat Adrian Crizbăşianu.
DB Schenker deţine în Portul Constanţa un terminal de marfă generală, unde a fost implementat în 2016 un program de retehnologizare. S-au făcut reparaţii capitale la macaralele de cheu, precum şi la mijloacele de manipulare marfă motorizate (reach-stackere grele). În plus, se analizează oportunitatea deschiderii unui terminal Ro-Ro care să fie amenajat pentru exportul de autovehicule către piaţa europeană sau nord-africană. DB Schenker operează în Germania un terminal portuar dedicat pentru maşini, cu un volum de 1,3 milioane de unităţi pe an, astfel că s-ar putea folosi experienţa colegilor de acolo. Rămâne de văzut însă dacă studiul de fezabilitate va confirma oportunitatea investiţiei.

Lider de piaţă pe segmentul aerian
În toamna acestui an se va deschide şi biroul AOG - Aircraft on Ground - şi va fi continuată organizarea de transporturi charter aeriene. „Sunt mulţi producători de componente pentru avioane care au fabrici în România şi se fac şi reparaţii de avioane din diverse flote în numeroase locaţii din ţară. Linia de business AOG este dezvoltată şi la nivel de grup, cu coordonare din Paris (pentru Airbus) plus un centru în Statele Unite (pentru Boeing). Astfel se explică începerea operaţiunilor şi în România, odată ce a apărut cerere pe acest segment. Este adevărat că volumele nu sunt foarte mari, dar nici nu necesită investiţii speciale dacă există deja o reţea bine dezvoltată. Operaţiunile de charter aerian sunt controlate la nivel de grup din Frankfurt, Sao Paolo şi Singapore. Pe lângă transporturile pentru industria auto, care dau cele mai mari volume, se mai organizează chartere aeriene pentru produse farmaceutice. În 2016 au fost operate pe aerian 3.900 t marfă, fiind lideri pe acest segment.“

Creşterea salariului minim a dat peste cap bugetul de cheltuieli
Costurile de operare trebuie planificate atent, iar aici cea mai mică variaţie poate avea influenţe majore. Orice schimbare este resimţită, iar creşterea salariului minim de la 850 la 1.450 de lei în numai 12 luni a reprezentat o adevărată provocare. „Costul cu salariile rămâne cea mai mare problemă la ora actuală, pentru că nu există nicio siguranţă pentru angajatori. şi este greu de făcut o ofertă de preţ pentru o perioadă de trei ani când avem creşteri procentuale pe o anumită componentă de cost la modul celor din ultimul an. În depozitele logistice, în port etc., salariul minim este foarte relevant. Puşi în dificultatea de a creşte salariul peste un nivel bugetat dinainte, furnizorii ajung în final să scadă calitatea serviciului oferit. Mai rău este faptulcă beneficiarii aşteaptă la fiecare licitaţie scăderea tarifelor, în condiţiile în care toţi indicatorii arată o creştere a costurilor. şi nu trebuie omis faptul că au crescut şi costurile de real-estate“, a explicat Adrian Crizbăşianu.
O altă problemă este lipsa forţei calificate de muncă, dar şi fluctuaţia personalului curent. Deşi contractele de muncă impun anumite restricţii, mijloacele de a face ceva, în condiţiile unui fenomen de masă, sunt cvasi-nule.
Nu în ultimul rând, perioada de valabilitate a contractelor de logistică a scăzut de la cinci la trei ani, inclusiv cu clauze de exit. În aceste condiţii este mai greu de previzionat, mai ales că în general se negociază un tarif care este puţin ajustabil ulterior.
Una dintre priorităţile DB Schenker a fost mereu optimizarea costurilor operaţionale şi din acest motiv anul trecut au avut loc şi comasări de business-uri.
Astfel, de la 1 ianuarie 2016 au fost reunite cele două sucursale din Constanţa într-o singură structură, iar de anul acesta teritoriul sucursalei Iaşi a fost împărţit între Cluj şi Bucureşti, întrucât volumul era insuficient pentru a justifica cheltuielile de operare ale sucursalei din Moldova. Acum DB Schenker are doar patru sucursale în toată ţara, mai uşor de gestionat. Odată cu reorganizarea au fost făcute şi reduceri de personal, în general pe ramuri administrative, de management etc., şi în acest fel s-au realizat economii importante. În plus, s-au optimizat comunicarea şi organizarea activităţii la nivel de grup.
Un alt exemplu de eficientizare îl reprezintă proiectul DB Schenker Global Services, o companie înfiinţată în 2014 în România, cu obiectivul de a oferi servicii financiare şi de contabilitate la nivel european pentru toate companiile din grup, respectiv de a oferi suport sectoarelor aerian şi maritim, cu servicii specializate pentru acestea. DB Schenker Global Services are în prezent aproximativ 600 de angajaţi, vorbitori de limbi străine, iar beneficiul major este, desigur, pentru ţările cu forţă de muncă scumpă, care acum, în noul format, îşi optimizează costurile cu personalul administrativ.
 


Sursa: www.traficmedia.ro

Ultima actualizare: 23.10.2017

Privire de ansamblu

La începutul paginii